Bologa este unul dintre satele-comoara ale judetului Cluj. Aflat in comuna Poieni, satul se afla la confluenta raului Crisul Repede cu raul Sacuieu (Hentu). Desi in aparenta un sat mic, Bologa este ideal pentru iubitorii de natura, istorie si cetati medievale, neducand lipsa de importante obiective turistice. Dintre acestea amintim cetatea medievala, castrul roman si moara de apa. O oprire se poat
e face si la una dintre cele mai interesante biserici ortodoxe din zona, construita din piatra neagra de andezit. Multumim voluntarilor Monica Gavrila, Corina Puiu, Andreea Moldovan, Lavinia Cheta, Iosif Miclaus, Mihai Barsan, Calin Precup, Robert Paul Igna pentru culegerea materialelor si realizarea fotografiilor. Localitate inclusă in proiectul ,,Clujul văzut altfel: 422 sate, 75 comune, 5 municipii, 1 oraș.”
pestera vantului bologa cluj cetate bologa
Informatii utile
Numele localitatii: Bologa
Numele vechi: menţionată începând cu anul 1304 sub numele de Sebuswar, apoi cu alte grafii: Sepuswar în 1324, Sebeswar –1329, Sebeswar alio nomine Hunyadwar – 1398, Castrum regis Sebes – 1393, Castrum regis Hunyad – 1397, Sebes Varallya – 1760
Anul atestarii: 1304, cu numele de Sebuswar
Numar locuitori: 687 locuitori
Etnii: majoritatea sunt români (aprox. 700)
Personalitati din trecut asociate cu locul: Carol Robert de Anjou, Sigismund de Luxemburg, Mircea cel Bătrân, Istvan şi Ladislau Banffy de Losonc (nibili), Kós Károly (arhitect)
Ocupatii:
– O carieră de piatră a fost deschisă în 1930 în zonă, producând piatră pentru drumul București-Budapesta. Cariera a fost preluată mai tarziu de Căile Ferate Române, majoritatea terasamentelor acestora folosind piatră din zonă. D**a 1989 cariera a fost privatizată, dar nu s-a dovedit a fi la nivelul altor mine din zonă, așa că a încetat să fie principala sursă de venit a sătenilor. Proiectele viitoare de construire de autostrazi în România este posibil să aducă minei perspective mai pozitive.
– Pădurăritul este de asemenea activ în zonă, deși Valea Drăgan, din apropiere, este mult mai activă în domeniu.
– Agricultura este de asemenea practicată, deși calitatea și cantitatea pământului din această zonă deluros-muntoasă nu permite decat atât cât să satisfacă necesitățile individuale ale locuitorilor. Mijloace de transport: Legături cu exteriorul sunt asigurate prin drumul european E60, drumul național 128 care duce spre Săcuieu la sud și calea ferată (localitatea având gară). Comunicare: telefonie fixa si mobila + internet la primarie, scoala, politie (comuna)
Biserici: Biserica Ortodoxă – O biserica de lemn aflata în apropierea cetății este mentionata la jumatatea secolului al XIX- lea, biserica în care slujea preotul Ioan Petrisor (1860-1905), acestuia I-au urmat preotii Septimiu Popa, Iuliu si Sabin Truta, Victor Napeusa. Datorita vechimii si deteriorarii ei, vechea biserica din lemn este înlocuita de una noua din piatra de andezit, construita între anii 1927-1929 si finalizata în interior abia în 1937, când este realizat iconostasul si zugraveala interioara de catre zugravul Petru Craciun. Acesta este lăcașul de cult în care se oficiază și azi slujbele. Evenimente: Festivalul Cetatii Bologa (anual)
Relief: Localitatea este aflată la confluența râulu Crișul Repede cu râul Secuieu (Hențu) – confluența mai este numită local și „gura apelor”. Obiective turistice:
1. Cetatea Bologa: Pe malul opus al râului Henț se află o fortăreață, menționată pentru timp de mai multe secole ca Sebesvár și apărând pe majoritatea hărților Evului Mediu ale zonei. Bologa a fost atestată pentru prima oară documentar în 1304 ca Sebuswar, apoi apărând nominalizată cu diverse nume, cm ar fi Sepuswar din 1324, Sebeswar – 1329, Sebeswar alio nomine Hunyadwar – 1398, Castrum regis Sebes – 1393, Castrum regis Hunyad – 1397, Sebes Varallya -1760. Regele Sigismund de Luxemburg a donat Bologa împreună cu Cetatea Bran lui Mircea cel Bătrân, după semnarea la Brașov a tratatului de alianță împotriva Imperiului Otoman în 1399. Punct strategic pe drumul care ducea la Oradea, fortăreața a servit și drept refugiu pentru populația locală în momentele de restriște. A câștigat importanță în secolul XVII, când otomanii au cucerit Oradea și împiedica acțiunea de colectare a taxelor. Sultanul a ordonat demolarea ei, dar ordinul nu a fost dus la îndeplinire. A fost distrusă însă mai târziu de lobonți prin explozie. Turnul și o mare parte din ziduri au mai rămas încă în picioare. La mijlocul secolului XX turnul și-a pierdut acoperișul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Tot ceea ce a mai rămas este piatră. (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Bologa)
2. Resculum: A fost un castru antic roman și cea mai veche așezare din zonă. A fost ridicat în jurul anului 106, drept garnizoană a cohortelor I Aelia Gaestorum militaria și a II-a Hispanorum, a căror misiune era, probabil, apărarea graniței Impriului Roman. Pe măsură ce romanii au încercat să consolideze granițele, în secolul II au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit Grădiște, deși majoritatea zonei a fost folosită ca suprafață agricolă. În apropierea acestuia există și ruinele unei băi romane. (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_Resculum)
3. Vechea moară de apă: Satul se află la o confluență de ape (Crișul Repede și Săcuieu, sau Hențu), numită de localnici “gura apelor”. Aici, sătenii aveau, acum un secol, zeci sau poate sute de mori de apă. Astăzi a mai rămas doar una, care însă e perfect funcțională. Are o vâltoare – un dispozitiv rudimentar, ca o cuvă, în care apa cade cu forță și curăță hainele, ca o mașină de spălat naturală. E acolo și un foișor, în care poți sta să urmărești cm trece apa prin moară. Cu doar 100 de ani în urmă, era tehnologia maximă pentru măcinat și spălat rufe. Acum, e doar o atracție rustică ce poate fi vizitată prin bunăvoința omului în a cărui curte se află. (sursa: http://printransilvania.ro/moara-apa-bologa)
