Pensiunea Balin Ioana

05/11/2018

Mâini de moroșan

14/09/2018

14 Septembrie - Ziua Sfintei Cruci, cea care unește Cerul cu Pământul. Detaliu de pe o maramă.

08/09/2018

La mulți ani, Mărie!!! 🎻🤗

"Unde meri si unde stai
Tăt peste Mărie dai
Și la noi în sat, să știe
La tată casa-i Mărie !"

La mulți ani celor ce astăzi vă sărbătoriţi onomastica!

Foto: Mirela Badea

18/08/2018

Oaspeții noștri

12/08/2018

Stau, Doamne, și mă gândesc
Cum îi bine să trăiesc...
Vreau să petrec și să joc,
Că-s tânără și încă pot!

Foto: Gheorghe Petrila

24/06/2018

“Du-te, Soare, vino, Lună
Sânzienele îmbună,
Să le crească floarea - floare,
Galbenă, mirositoare,
Fetele să le adune,
Să le prindă în cunune,
Să pună la pălărie,
Floare pentru cununie,
Babele să le rostească,
Până-n toamnă să nuntească.”

(folclor românesc)

16/04/2018

15/04/2018

Paştele Blajinilor (prima duminică sau prima luni după Paști)

"Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Blajinii sunt reprezentări mitice ale oamenilor primordiali, ale moşilor şi strămoşilor. Ei ar trăi la hotarul dintre "lumea de aici" şi "lumea de dincolo", pe malurile Apei Sâmbetei, la vărsarea acesteia în Sorbul Pământului. Deşi duc o viaţă austeră, cu posturi severe, ei nu ştiu să ţină evidenţa sărbătorilor şi să calculeze data Paştelui. Ca înfăţişare, ar fi oameni de statură mică, umblă goi şi au corpul acoperit cu păr. Băieţii sunt crescuţi de mamele blajine până când aceştia pot să meargă şi să se hrănească singuri, după care trăiesc în izolare şi asceză, împreună cu bărbaţii. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care pun pe apele curgătoare cojile de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Când sosesc cojile de ou în ţara lor îndepărtată, în general după opt zile, se serbează separat, "aici" şi "acolo", "Paştele Blajinilor" sau "Paştele Morţilor". În această zi, credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, întind mese rituale în cimitir, lângă biserică, sau în câmp, la iarbă verde. "Acolo", după un an de post şi izolare, bărbaţii (blajinii) se întâlnesc cu femeile (blajinele) pentru procreare, se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe pământ şi în iarbă, sau date de pomană de rudele lor de "aici". Oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele împreună cu moşii şi strămoşii "aici", prin venirea spiritelor morţilor la Joimari, când se deschid mormintele şi cerurile, sau, separat, fiecare în lumea din care face parte, oamenii "aici" şi blajinii "acolo", dar cu alimente şi băutură expediate prin diferite tehnici de rudele de "aici". Aceste tradiţii se mai păstrează astăzi în Moldova, Bucovina, Dobrogea, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Banat".

Ion Ghinoiu
(Ziarul Lumina)

foto: Buciumul.ro

14/04/2018

Glas de toacă se aude-n depărtare,
Șoptind parcă la tot satu’ că e vremea de iertare...

Foto: Mariana Scubli

08/04/2018

Cristos a Înviat!!! Sărbători frumoase!!!

08/04/2018