Aeroportul Târgu Mureş are ca dată de înfiinţare anul 1936, având azi venerabila vârstă de 78 de ani, dar pe poziţionarea actuală funcţionează din anul 1969, odată cu construirea pistei betonate. Primele zboruri au fost executate spre Bucureşti, Cluj şi Budapesta cu aeronave de tip Li 2. odată cu trecerea timpului se introduc în folosinţă noile tipuri de aeronave AN 24 şi ATR 42 pe relaţiile Bucur
eşti, Constanţa, Helsinki, Cluj, Budapesta. De a lungul existenţei sale Aeroportul Târgu Mureş a suferit o serie de modificări şi modernizări. În timpul celui de al doilea război mondial, armata germană a modernizat şi consolidat infrastructura aeroportului. Odată cu schimbarea locaţiei pe actualul amplasament în anul 1969 s-a construit un nou sediu cu toată infrastructura de bază, inclusiv pistş betonată, balizaj, radar, etc. Anul 1999 este unul de început într-o nouă etapă a existenţei sale. Astfel, în primă fază s-a realizat extinderea aerogării cu pavilion plecări flux internaţional, urmată de lărgirea pistei la 45 m şi instalarea noului balizaj complementară cu a noului ILS, gardul împrejmuitor care vor da o faţă nouă Aeroportului, şi nu în ultimul rând asigurând condiţiile civilizate pentru un trafic aerian în condiţii de siguranţă şi securitate aeriană. Ordinul nr. 35.156/1936 al Ministerului de Interne privind înfiinţarea Aeroportului Târgu Mureş ce se va realiza şi dezvolta etapizat pe amplasamentul ales până în anul 1968;
Decizia Comisiei interimare a –Primăriei Municipiului Târgu Mureş de începere a lucrărilor în şedinţa din 08.12.1936 ca urmare a Raportului 274571/1936;
Amplasament în aval la 2,5 km de centrul Municipiului Târgu Mureş pe o platformă de 313 ha, pe malul stâng al râului Mureş, cu coordonatele 24°14’ longitudine estică şi 46°33’ latitudine nordică;
Locul ales cel pe care în 4 septembrie 1912 a aterizat Aurel Vlaicu cu avionul construit de el;
Dotări: Pistă înierbată de 600 m lungime cu drenaj, Aerogară 268 m2, Hangar metalic 186 m2, Staţie TFF, Staţie goniometrie, Platformă parcare/îmbarcare/debarcare;
Personal deservire aeroport 11 lucrători conduşi de primul comandant de aeroport dl. Mănescu Nicolae, numit prin Decizia Ministerială nr. 238/23 iulie 1937;
În numărul din 11 decembrie 1938 al ziarului local “Glasul Mureşului” se publică articolul “Stăruinţe pentru terminarea investiţiilor la aeroport” prin care primarul dr. Emil Dandea specifică faptul că: “Nu e nevoie să ai stăruim asupra importanţei ce o are aeroportul cu aşezarea geografică pe Valea Mureşului pentru viaţa economică, comunicativă şi patriotică, lucru care face ca toate eforturile să fie îndreptate pentru alocarea banilor ca Târgu Mureş să fie un aeroport principal”;
Zborurile de transport personal se executau cu Compania LARES şi ulterior cu avioane ale Ministerului de război de tip IUNKERS 34 şi IUNKERS 52 pe relaţia Târgu Mureş – Oradea – Budapesta;
În septembrie 1944 aerogara şi hangarul au fost aruncate în aer de către trupele hitleriste care se retrăgeau spre Budapesta;
Ziarul local Szabad Szo, în numărul din 9 iulie 1945, sub titlul “Din nou zboară elevii” arată că s-au reluat zborurile pe Aeroportul Târgu Mureş refăcut parţial;
Construirea în anul 1948 a planorului CIMBORA în cadrul secţiei de bărci a fabricii forestiere din Reghin cu care se făceau zboruri pe Aeroportul Târgu Mureş;
În iulie 1948 s-a început reconstrucţia aerogării şi se realizează începerea de dirijare aeronave ce ulterior în anul 1953 devine cabină de pază;
Iniţierea în iulie 1950 a zborurilor operatorului aerian TARS cu aeronave Li 2 pe relaţia Târgu Mureş – Bucureşti şi transportarea până la finele anului a 4.350 de pasageri, continuate de zboruri de planorism şi aviasan;
În anul 1950 se inventează tehnică a Aeroportului Târgu Mureş cu staţie meteorologică dotată conform standardelor vremii şi centru de emisie alături de radiogoniometru de tip LORENZ. Balizajul era asigurat pe timp de zi cu balize din lemn şi metal vopsite în alb şi roşu;
În anul 1950 se începe prin muncă voluntară reconstruirea hangarului şi se amenajează la parterul Palatului Culturii din Târgu Mureş agenţia TARS devenit ulterior TAROM;
În anul 1953 se extinde pista înierbată la 1.100 m şi suprafaţa totală cu 24 ha odată cu extinderea aerogării cu 124 m2 şi realizarea turnului de control cu înălţimea de 7 m;
În anul 1960 pe Aeroportul Târgu Mureş au operat aeronave de tip Li 2, PO 2, IAR 813, IAR 817, MR 2 şi AN 2 transportând 19.600 pasageri deserviţi la sol de 18 angajaţi;
În anul 1961 începe construirea Aeroportului Târgu Mureş pe noul amplasament în aval de râul Mureş, în dreptul satului Vidrasău, cu coordonatele 24°24’51’’ longitudine estică şi 46°28’04’’ latitudine nordică, la 14 km de Municipiul Târgu Mureş ;pe o platformă de 78 ha, aflată la o altitudine de 294 m faţă de nivelul mării, primul comandant al noului Aeroport Târgu Mureş fiind dl. Dotări: Pistă înierbată de 1.325 x 30 m, Aerogară 810 m2, Uzină electrică 268 m2, Clădire industrială 299 m2 , Radiofar apropiat 73 m2 la 1.100 m de prag pe axul pistei, Radiogoniometru 29 m2 la 1.700 m de prag pe axul pistei, Radiofar îndepărtat 257 m2 la 8.150 m de prag pe axul pistei, Platformă betonată îmbarcare/debarcare de 2.140 m2, Balizaj simplificat pentru zboruri de noapte, Turn de control.
În anul 1969 se extinde pista la 2.000 x 30 + 15 m şi platforma de îmbarcare/debarcare la 14.110 m2;
În februarie 1978 se deschide noul amplasament al Agenţiei Tarom în clădirea de lângă Catedrala Ortodoxă mare din Târgu Mureş;
În anul 1978 s-au executat zboruri cu aeronave de tip AN 24 transportându-se 19.077 pasageri deserviţi de un personal aeroportuar de 89 angajaţi;
În anul 1982 a fost efectuat un trafic aerian de 18.471 pasageri pe Aeroportul Târgu Mureş sun comanda dlui. Urzică Petru;
În anul 1990 a fost efectuat un trafic aerian de 27.872 pasageri pe Aeroportul Târgu Mureş sub comanda dlui. Frătean Dan Claudiu;
În anul 1992 se scindează personalul aeroportuar odată cu formarea ROMATSA;
În anul 1994 s-a înfiinţat şi promovat proiectul de dezvoltare în ansamblu al Aeroportului Târgu Mureş intitulat “Eurodirect 35” ce includea dezvoltarea infrastructurii şi dotărilor de aeroport funcţie de cerinţele de trafic aerian, realizarea şi corelarea la o Zonă Cargo, Zonă Economică Liberă şi Parc de distracţii;
În anul 1994 Aeroportul Târgu Mureş devine primul membru al ACI din România, iar dl. Runcan Petru Ştefan este cooptat în Comisia de marketing şi strategie comună;
În anul 1997, prin HG 398, Aeroportul Târgu Mureş se transferă sub tutela Consiliului Judeţean Mureş;
În anul 1999 s-a iniţiat extinderea aerogării cu pavilion flux internaţional;
În anul 2001 s-a iniţiat modernizarea balizajului;
Până în anul 2001 s-au realizat dotări cu echipamente moderne pentru deservirea aeronavelor şi s-a specializat personal din cadrul regiei în cadrul cursurilor teoretice la Hamburg şi practică la aeroportul Lubeck, Germania;
În anul 2002 GAC HAmburg a realizat “Studiul de piaţă şi marketing privind potenţialul Aeroportului Târgu Mureş”, Aeroportul devine membru ARC;
În anul 2002 s-a realizat un trafic aerian de 5.000 pasageri transportaţi sub comanda dlui. Runcan Petru Ştefan şi s-a iniţiat o campanie de relansare a traficului aerian la un standard ridicat de calitate şi la costuri reduse, funcţie de frecvenţa de operare;
În anul 2003 se iniţiază proiectul de împrejmuire a suprafeţei aeroportuare pentru 92 ha, iar dl. Runcan Petru Ştefan este nominalizat ca membru în biroul de conducere al AAAIE;
În anul 2005 s-au definitivat şi dat în funcţiune obiectivele investiţionale extindere aerogară, moderinzare balizaj, modernizare securitate perimetrală deservindu-se un total de 12.571 pasageri, odată cu iniţierea zborurilor Carpatair, Cimber Air şi Tarom;
Din mai 2006 Aeroportul Târgu Mureş capătă denumirea de “Aeroportul Transilvania Târgu Mureş”;
În anul 2006 traficul pe întreg anul 2005 s-a realizat în primele 5 luni, preconizându-se a se deservi 31.482 pasageri, odată cu iniţierea zborurilor companiilor MALEV, WIZZ AIR şi BLUE AIR, alături de operatorii uzuali din anul anterior;
Traficul aerian prognozat pentru anul 2007 este de 155.500 pasageri, urmând ca în anul 2009 să se atingă capacitatea maximă de deservire a Aeroportului Transilvania Târgu Mureş la 350.000 pasageri/an, odată cu consolidarea şi extinderea operării actualilor transportatori aerieni alături de alţii noi ce vor intra pe piaţa românească liberalizată după aderarea la UE;
Proiectele de dezvoltare imediată ale Aeroportului Transilvania Târgu Mureş sunt menite a crea premisele dezvoltării în acelaşi regim al zonei deservite prin facilitarea accesului oamenilor de afaceri şi a turiştilor străini. Cele mai importante proiecte sunt: Airport Business Centre, Zonă Cargo, Platformă multimodală, Extindere pistă, cale şi platformă de parcare aeronave la categoria maximă cerută de capacitatea aeronavelor ce vor opera pe Aeroportul Transilvania Târgu Mureş.
- În 2018 s-a realizat cea mai amplă lucrare de reparații capitale suprafețe de mișcare și RESA de la darea în folosință al aeroportului, în valoare totală de 52.133.506,61 lei, aproximativ 11 milioane Euro, din fonduri de la CJ Mureș și Guvernul României, prin care s-a crescut PCN la pista de aterizare-decolare de la 26 R/D/W/T la 70 F/D/W/T, calea de rulare Alfa de la < 5.700 kg la 64 F/D/W/T, calea de rulare Bravo de la de la 20 R/D/W/T la 71 F/D/W/T, iar la Platforma de îmbarcare-debarcare Apron 1 de la 24 R/D/W/T la 79 R/D/W/T, Apron 2 de la < 5.700 kg la 137 R/D/W/T. Totodată s-a construit un separator de hidrocarburi: Qn = 675 l/s şi debit total Qtotal = 1200 l/s, drum platformă și s-a instalat Grup electrogen automat 400kvA.
- În 2020 s-a executat investiția de lucrări reabilitare centrală termică CT1 care cuprinde 2 cazane de apă caldă, cu capacitatea 1000 kW, 1 sistem de menținere a presiunii cu compresor și vas de expansiune, echipat cu ansamblu de 2 compresoare și vas de expansiune deschis cu capacitatea 1000 L, 2 boilere verticale cu mod de preparare continuă de apă caldă: 1 buc. cu capacitatea 1500 L, utilizate într-o schemă de preparare bivalentă de apă caldă de consum și 1 boiler cu preparare cu energie solară înseriat cu boilerul pentru preparare apa caldă cu energie termică de la cazane, 21 buc. panouri solare, cu suprafața de captare de 2,51 mp/buc și 1 buc. stație solară cu sistem drain back, în valoare totală de 1,6 milioane lei, aproximativ 300 de mii euro,
- În 2021 s-a realizat investiția de Canalizare pluvială și stație de pompare, complet echipată și automatizată, având 3 pompe submersibile cu Qpompare = 130 l/sec, Hpompare = 10 m, și bazin de retenție cu capacitate de 108 mc, format din 4 bazine de câte 27 mc, interconectate, în valoare totală de 15 milioane lei, aproximativ 3 milioane de Euro,
- Tot în anul 2021 s-a realizat și investiția de execuție sistem de balizaj luminos de cat II OACI la suprafețele de mișcare, prin care s-a realizat la Calea de rulare Alfa balizaj marginal, axial și baretă stop, iar Platforma de îmbarcare-debarcare Apron 2 cu balizaj marginal și s-au amplasat 2 buc. proiectoare de platformă, făcând posibilă utilizarea platformei Apron 2 și pe timp de noapte și în condiții LVO, în valoare totală de 4 milioane lei, aproximativ 800 de mii euro,
- Pe data de 18 ianuarie 2022 aeroportul a semnat două contracte de finanțare nerambursabilă pentru demararea celui mai mare proiect de dezvoltare a infrastructurii de până în prezent al aeroportului. Cu sprijinul Uniunii Europene aproape 150 de milioane de lei, aproximtaiv 30 de milioane de euro din Programul Operativ de Infrastructură Mare (POIM), se va extinde platforma de îmbarcare-debarcare cu 8.300 mp și terminalul de pasageri cu 9.397 mp, etapa I, se va construi o remiză PSI categoria 8, regim de înalțime P+1E, având suprafața construită desfășurată = 1.394,92 mp, garaj pentru minim 3 autospeciale de stins incendii, 1 autospecială SMURD, 1 autovehicul de intervenţie, precum şi pentru operaţiuni mici de întreţinere; 2. O platformă betonată și iluminată în fața remizei și Sistem de echipamente de securitate aeroportuară – 11 echipamente.
